O Călătorie spre Tine – Vindecare, Credință și Transformare
„În fiecare zi, ne construim din nou pe noi înșine. Alegerea de a merge mai departe este cea care ne renaște.”
— Buddha
Evgheni CARAMOV
Tehnică și Viziune
Inginer cu Viziune
Evgheni Caramov este inginer în instalații frigorifice industriale, pasionat de muzică, psihologie și spiritualitate. Transformă provocările în oportunități și își bazează acțiunile pe valori precum respectul, curajul, integritatea și inspirația. Susține eficientizarea proceselor și leadership-ul individual și de echipă.
"Am avut ocazia să lucrăm împreună timp de un an la Leadership Createra și pot spune că îl admir enorm. De când l-am cunoscut și până acum, am văzut o evoluție impresionantă la el – încrederea cu care vorbește în fața celorlalți, atitudinea sa determinată și autenticitatea lui sunt cu adevărat inspiraționale.
De aceea, vreau să vă recomand și cartea lui, Renăscut. Titlul i se potrivește perfect, iar mesajul din paginile ei reflectă exact transformarea și experiențele prin care a trecut. O lectură valoroasă pentru oricine își dorește să crească și să se reinventeze!"
"Încă dinainte de a ajunge pe Pământ, sufletul își alege drumul și destinația, iar fiecare pas al călătoriei sale este modelat prin alegeri.
Evgheni (Eugen) a reușit să surprindă această călătorie a propriului suflet, urmărind firul roșu al existenței sale încă dinainte de naștere. Prin cartea sa, el evidențiază bogăția culturală pe care a îmbrățișat-o cu recunoștință – rădăcinile sale tătare, moldovenești și românești, toate unite într-o singură poveste. În esență, suntem cu toții parte dintr-un întreg, creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, mereu ghidați de prezența Sa.
Prin vulnerabilitate, autenticitate și claritate, Evgheni (Eugen) a ales să-și împărtășească povestea, transformând provocările în putere și devenind o inspirație pentru ceilalți. A trecut prin numeroase etape, iar astăzi trăiește conștient, suveran în propria viață, cu bucurie și prezență deplină.
Felicitări, Evgheni (Eugen), pentru această creație care s-a născut prin tine, spre binele și inspirația lumii întregi!"
“Evgheni (Eugen), un om cu un suflet imens, care inspiră prin tot ce face. Eugen, ador spiritul tău ludic și replicile tale pline de farme, care reușesc să aducă zâmbete, chiar și hohete de râs, uneori când ne așteptăm cel mai puțin. Ești genul de om care transformă orice zi obișnuită într-una de neuitat, doar prin simpla ta prezență."
"Sunt cărți care au puterea de a te transforma, iar Renăscut, scrisă de colegul și prietenul meu drag, Evgheni (Eugen), este una dintre ele.
Această carte este o călătorie către inimă și către suflet. Parcurgând-o, simți cum autorul își deschide inima și își împărtășește experiențele – felul în care, din mii de cioburi, s-a adunat, s-a reconstruit și s-a renăscut. Pe Evgheni (Eugen) l-am cunoscut într-un curs de leadership, iar ceea ce m-a impresionat profund a fost spiritualitatea sa, blândețea, dar mai ales vulnerabilitatea și autenticitatea lui. Mai târziu, am devenit colegi în aceeași echipă – echipa inspirației – și vreau să-ți mulțumesc, Evgheni (Eugen), pentru felul tău de a fi și pentru darul extraordinar pe care l-ai adus lumii prin această carte.
Felicitări pentru perseverență, pentru tenacitate și, mai ales, pentru felul în care ai știut să recunoști și să apreciezi oamenii care ți-au luminat drumul. Renăscut este o carte profundă, plină de esență și înțelepciune. O recomand din toată inima – este o poveste de viață transformată în putere personală, scrisă de un om cu o dedicare autentică."
Pentru a porni povestea vieții mele, consider potrivit să aduc în lumină rădăcinile care m-au format, acea țesătură invizibilă de legături ancestrale ce mi-au definit parcursul.
M-am născut într-o dimineață caldă de vară, pe 22 iulie 1990, în jurul orei 10, așa cum îmi povestea adesea mama. La acel moment, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească era încă una dintre cele 15 republici care alcătuiau Uniunea Sovietică, o construcție politică modelată artificial de regimul sovietic. În ciuda contextului comunist-socialist, părinții mei au ales să mă boteze în credința ortodoxă, perpetuând astfel tradițiile lor spirituale.
„Fiecare nivel al conștiinței cere un nou tip de curaj.” -David R . Hawkins
Corpul nostru și ceea ce există în interiorul nostru – sufletul sau spiritul, nu dispar, ci se transformă în alte forme de „a fi”, poate într-un alt loc, într-un alt nivel de existență. Este posibil ca această transformare să aibă loc în ceruri sau într-o altă dimensiune spirituală. Pe baza experiențelor trăite și a conștientizărilor dobândite aici, pe Pământ, ducem cu noi un „bagaj” al conștiinței noastre, format din lecțiile și transfor-mările prin care am trecut.
Am conștientizat că am ales să vin pe Pământ pentru a trăi anumite experiențe, având ca scop evoluția la un nivel mai înalt decât cel la care eram înainte. În această călătorie, mi-am ales părinții cu moștenirea strămoșească transgenerațională potrivită evoluției mele, știind că aceștia îmi vor oferi exact genele și conținutul transgenerațional necesar pentru experiențele și lecțiile de a avea salturi de conștiință, pentru evoluția spirituală.
Încă din primele clipe ale vieții, înainte să pot percepe clar lumea din jur, am început să aud sunete care mă înfricoșau. Zgomotele, adesea rezultatul certurilor între părinții mei, au devenit parte din decorul copilăriei mele. Chiar și atunci, în perioada fragilă de bebeluș, deși pare ciudat, mi-am asumat provocările care veneau spre mine, inclusiv problemele de sănătate.
Îmi amintesc că și părinții mei își doreau să „vindece” această bâlbâială pe care eu o manifestam, încă dinainte ca eu să împlinesc 5-6 ani. În acea perioadă, m-au dus la diverși vraci și bătrâne care foloseau metode magice populare, recurgând la descântece.
Aceste momente mi-au rămas vii în memorie. Îmi vin în minte imaginile acelor vindecători, care, asemenea unor druizi, fierbeau plante și ierburi în boluri sau ligheane cu apă, rostind fraze ritmate și structurate. Atmosfera era aproape mistică, amintindu-mi de scenele din filmul animat „Asterix și Obelix,” în care druizii preparau „elixirul vieții” într-un cazan mare. Această combinație de ritual și simbolism mă face să reflectez acum asupra legăturii profunde dintre tradiții, emoții și procesul de vindecare.
După ce apa se răcea, acești vraci populari mă dezbrăcau complet de hainele purtate și turnau peste mine acea apă călduță, acoperindu-mi capul și urechile cu ierburi și frunze. Mirosul acelor plante, cu aroma lor plăcută, mi-a rămas întipărit în memorie până în ziua de azi. Îl asociez acum cu mirosurile liniștitoare de pin, tei și mentă, care par să trezească în mine fragmente din acele momente de copilărie: o combinație de ritual, speranță și mister.
Raportându-mă la existența lui Dumnezeu, vreau să menționez faptul că mereu am crezut în existența cuiva sau a ceva acolo sus, prin ceruri sau în universul cosmic, o conștiință universală nemărginită. Totuși, nu eram niciodată foarte apropiat de credință și religie. Așa cum se spune în termeni populari pe la noi, prin Moldova, nu eram „îmbisericit“. Prin urmare, nu mergeam la biserici și slujbe, nu mă rugam, nu țineam posturi și, cum este obiceiul printre creștinii ortodocși, nu îmi făceam semnul crucii și nu mă închinam la crucifixurile de pe la răscrucile drumurilor. Poate că o făceam ocazional, dar foarte rar. Intram în biserici și mănăstiri doar atunci când participam la vreun botez sau cununie. Deci, nu eram un creștin practicant, dar credeam că există un Dumnezeu.
Așa cum am povestit mai devreme, starea mea psihică, emoțională și spirituală se agravase considerabil, mai ales prin septembrie 2016. Mama mea avea un mic business cu vânzarea de încălțăminte și haine tradiționale (cămăși și ii), iar pentru acest lucru avea o gheretă la piața veche, care se afla în apropierea pieței noi, unde deschisesem și eu magazinul meu.
Din cauza stării mele de sănătate foarte proaste și a lipsei de energie vitală, nu aveam puterea necesară să mă ocup de magazinul meu. Mama încerca să mă sprijine și să facă față în două locuri, însă la un moment dat, ea nu a mai rezistat. Începuse să mă certe și să mă acuze că sunt un leneș iresponsabil și că nu vreau să muncesc.
Eu, la rândul meu, nu puteam să-i explic mamei ce se întâmpla cu mine, pentru că nu înțelegeam nici eu. În același timp, voiam să îi fiu alături și să nu o fac să se îngrijoreze și mai mult de mine. Îi spuneam doar că nu am dispoziție sau chef. Dar, în realitate, eram complet lipsit de putere și vitalitate. Mă simțeam ca și cum ceva mă trăgea de piept în jos, ca și cum acel „ceva” aș fi vrut să mă îngroape în pământ și, pur și simplu, nu aveam energia necesară să fac față acelui ceva ca să pot munci.
După întoarcerea de la Mănăstirea Cușelăuca și vizitele la neurologi și psihiatru, am realizat că singura soluție rămasă pentru mine era să caut ajutor spiritual. Aveam o chemare foarte mare să ajung la Părintele Paisie, un călugăr renumit pentru darul său de a citi în oameni. Totuși, îmi era frică să merg singur, atât din cauza distanței de aproximativ 80 km față de orașul nostru, cât și pentru că mă simțeam foarte slăbit. Îi tot spuneam mamei să meargă cu mine, dar ea era foarte ocupată cu afacerea ei, vânzând încălțăminte și haine pentru copii. Luna noiembrie 2016 adusese un număr mare de comenzi pentru sărbători, iar mama era extrem de obosită atât fizic, cât și emoțional, din cauza drumurilor frecvente cu mine la medici și mănăstiri. În ciuda insistențelor mele, mama nu avea timp să mă însoțească.
În acea perioadă, începusem un tratament cu diverse medicamente și injecții pentru îmbunătățirea circulației cerebrale și venoase, inclusiv cu perfuzii de Amitriptilină, un medicament folosit în principal pentru tratamentele tulburărilor depresive și anxioase.
În acest capitol vreau să povestesc despre călătoria mea la Muntele Athos și despre cum am reușit să urc pe Vârful Sfânt „Athon” și să mă vindec complet.
După ce am vizitat Mănăstirea Sfintei Matrona din Moscova și Lavra Kiev-Pechersk, în viața mea a început un proces puternic de vindecare. Am simțit o schimbare din punct de vedere energetic, fizic și emoțional. Viața mea a prins o nouă direcție, iar în calea mea au început să apară și persoane speciale, inclusiv domnișoare cu care ulterior am putut crea relații, deși până atunci nu reușeam să construiesc nimic.
De la Moscova, gândul meu se întorcea mereu la o șansă pierdută: chemarea pe care o primisem în noiembrie 2016. Atunci, Dumnezeu și Maica Domnului m-au chemat la Athos prin prietenul meu cel mai bun, Andrei Mereuță. El m-a sunat pe neașteptate și mi-a propus să mergem împreună la Muntele Sfânt. La acel moment, nu știam aproape nimic despre acest loc binecuvântat și, din neștiință, am refuzat. Ce a urmat? Au fost luni grele și lungi de luptă cu ispitele și întunericul. Tratament cu Amitriptilină, vizite pe la diverși doctori și multă suferință fizică și sufletească. În paralel, am căutat alinare în rugăciuni și la diverse mănăstiri ortodoxe.
După câțiva ani de la călătoriile mele de la Muntele Athos și după câțiva ani de muncă, de relații romantice disfuncționale și evenimente de familie neplăcute, de burnout, având un bagaj emoțional plin de nemulțumiri față de mine însumi și de modul de viață pe care îl duceam, aveam din nou conversații interioare legate de modul întortocheat în care vorbeam – bâlbâiala. Locuiam deja în România, la București, din august 2021.
Din aceste motive, în mai 2022 am ales să explorez și să descopăr un domeniu minunat din psihologia contemporană: NLP-ul (Programarea Neuro-Lingvistică) la centrul educațional Mindset Hub din București.
Referindu-mă la relațiile mele romantice, deseori nu renunțam la acele relații disfuncționale, din cauza unei credințe limitative: „dacă îi spun că vreau să închid relația, acea persoană va cădea în depresie și își va face rău”, eu onorând amintiri din perioada depresiei mele din 2016-2017 și dorind să protejez, însă îmi făceam rău mie și lor.
RENĂSCUT
În această carte, autorul povestește cum a transformat suferința sufletească și trupească, inclusiv bâlbâiala din copilărie, în lecții de acceptare și vindecare.
Descoperi cum și-a găsit autorul misiunea personală prin rugăciune, Hatha Yoga, introspecție și tehnici NLP (programare neurolingvistică), care l-au ajutat să facă salturi de conștiință, aducând iluminare și o conexiune profundă între credință și știință